Scrisoare pentru parinti

Dragi parinti,

Va adresez aceasta scrisoare pentru ca am observat ca va plangeti ca aveti copii singuratici, depresivi, tristi, plictisiti, preocupati doar de propria persoana, dezinteresati de voi, de sentimentele voastre, de sacrificiile pe care le faceti pentru ei. Mai stiu ca va plangeti ca se drogheaza, ca au anturaje nepotrivite, ca pierd timpul in fata calculatorului, ca beau, ca merg cu viteza cu masina si va este frica sa nu se accidenteze (ma indoiesc ca va faceti griji ca ar putea accidenta pe cineva si copilul vostru ar putea sfarsi dupa gratii).
Pentru ca stiu cat de mult suferiti, va spun ca exista doar o singura cale de rezolvare a tuturor problemelor voastre.
Poate ati auzit de voluntariat, poate ati ras de aceasta idee. Dar noi nu radem cand copiii dvs. isi sfarsesc viata inainte de a incepe cu adevarat. Poate ca nici nu va imaginati ca viata copilului dvs. este in pericol, dar chiar este in pericol si, da, vi se poate intampla chiar dvs. si sa stiti ca toti banii din lume pe care uneori ii fluturati in fata celor pe care ii considerati nenorocosi, nu-i pot salva viata.
Acum ca v-am atras atentia, va rog sa ma lasati sa va prezint cate forme de voluntariat exista (nici eu nu stiam de toate):
– voluntariat in care va transformati casa in adapost temporar pentru necuvantatoare (poate aveti timp putin, poate nu aveti bani, dar in mod sigur aveti un colt in casa unde puteti sa puneti o paturica, apa si mancare pentru un suflet)
– voluntariat la un adapost de animale (curatenie, reparatii, adus mancare, custi etc) – un sac de mancare de 10 kg costa 20 lei. Ii faceti o bucurie unui suflet. Poate va pricepeti la reparatii – e nevoie de dvs si aici, poate aveti talent la fotografiat, poate aveti o ora sa faceti curatenie.
– voluntariat la plasarea cateilor/pisicilor – poate aveti drumuri in tara sau in afara tarii, de ce nu ati ajuta la transportul lor?
– adoptia la distanta a unui suflet (daca nu puteti sa tineti in casa, aveti grija de un catel, trimitand lunar o suma de bani pentru mancare, tratament, vaccinuri si puteti sa-l vizitati oricand doriti)
– poate nu aveti timp, dar aveti bani. In acest caz interesati-va care sunt ONG-urile serioase si lasati un numar de telefon sa va contacteze cand un catel are nevoie de ajutor – sau urmariti cazurile de catei maltratati, loviti si ajutati chiar la cabinetul veterinar
– poate aveti un spatiu pe care il puteti pune la dispozitie ocazional pentru intalnirile iubitorilor de necuvantatoare care doresc sa puna la cale planuri de salvare ale necuvantatorilor
– semnalati cazurile de necuvantatoare aflate in dificultate, faceti plangere la politie cand un animal este maltratat sau ucis (exista o lege care trebuie respectata)
– poate aveti un necuvantator perfect pentru terapia cu animale. Mergeti cu el la un copil bolnav, un batran. le veti aduce zambetul pe buze. Dar inainte sa i se faca o evaluare sufletelului pentru a se observa ca nu este stresat si ca este potrivit pentru aceasta misiune
– militati pentru drepturile animalelor in tara sau in strainatate prin orice mijloace
– daca nu doriti sa ajutati animalele, va invit sa ajutati copiii (puteti sa-i vizitati pe cei bolnavi, sa le cititi, sa ii faceti sa rada. Mergeti in orfelinate si daruiti-le ceea ce puteti. Poate ii inspirati cu povestea dvs. de viata, poate le duceti niste cadouri, carti, haine, idei sunt multe)
– daca batranii va trezesc compasiunea, mergeti sa-i tineti de mana, ascultati-le povestile, intotdeauna ai ce sa inveti de la un om care a trecut deja prin viata. Luati ce este bun de la dansul si nu-l judecati. A trait viata pe care a trait-o acum e prea tarziu, dar pentru dvs. nu este prea tarziu, poate fi chiar momentul potrivit sa nu repetati aceleasi greseli
– poate simtiti ca oamenii strazii merita atentia dvs. asa este. Nimeni nu si-a dorit sa ajunga pe strada, sa se nasca in mizerie si sa traiasca din gunoaie. Duceti-le iarna o cana cu supa calda si vara o sticla de apa, daca mai mult nu puteti. multi nu stiu sa multumeasca, nu-i judecati si multumiti-i lui Dumnezeu pentru darurile pe care vi le-a dat. limitati-va cel mai bine la alimente si haine. Daca puteti sa le indreptati pasii spre un adapost si mai bine. Multi nu trec peste iarna. Noi nu stim asta, pentru ca nu se scrie in ziare despre fantome sau oamenii nimanui.
– mai exista tot felul de asociatii care lupta impotriva cancerului, hiv, strang fonduri pentru spitale, bolnavi, ajutati-i. Nu sunt niciodata suficienti voluntari
– puteti sa ajutati cu transportarea unor bunuri (daca aveti masina) catre cei pe care doriti sa-i ajutati
– poate puteti sa tipariti fluturasi, sa creati mesaje care sa-i inspire pe oameni sa faca fapte bune. Treceti la treaba. E nevoie de creativitatea dvs., iar copilul dvs. va poate surprinde cu ideile lui
– poate aveti o profesie care poate fi pusa in slujba binelui (un avocat care apara drepturile celor defavorizati, cuvantatori sau necuvantatori, contabili care ajuta ONG-uri si lista poate continua)
– orice ajutor este binevenit si nu uitati ca daca dvs nu ajutati, nu va veni nimeni in urma dvs care sa o faca.
Vedeti cate puteti sa faceti? Bunavointa sa existe. V-am dat dvs. aceste idei, pentru ca punandu-le in practica chiar dvs. puteti sa fiti un model, un exemplu demn de urmat pentru copilul dvs. Nu-si va mai cauta idoli falsi. Iar copilul dvs. va simti ca apartine unui grup (nu unui grup de huligani), ca are o misiune si poate chiar va descoperi ce doreste sa faca pe viitor. Credeti ca va mai avea timp sa-si taie venele, sa se drogheze, sa stea deprimat si plictisit inchis in camera lui cu laptopul in brate cautand placeri ieftine, fara valoare si fara viitor? Dimpotriva. Va dori sa mearga la scoala, sa-si faca prieteni care-i impartasesc aceleasi pasiuni, sa studieze mai mult. Va fi mult prea obosit si miscat de ceea ce vede, incat sa-i mai treaca prostii prin cap. Va invata empatia, compasiunea, iubirea, va invata ce este bine si ce este rau, iar voi, la varsta batranetii, nu va veti mai plange ca aveti un copil insensibil, care nu a apreciat niciodata eforturile dvs. Pentru ca, sa fim sinceri, cam ce eforturi ati facut pentru a va educa copilul in spiritul moralitatii, iubirii fata de toate fiintele, bunatatii, pentru ca acum eforturile sa va fie rasplatite pe masura? A, poate vorbeati despre eforturile financiare, timpul pierdut la serviciu si ajungand acasa obositi sa nici nu mai vedeti ochii tristi ai copilului vostru.
Educatia in spirtul voluntariatului pentru iubire, trebuie sa inceapa de la cele mai fragede varste. Sa nu va fie rusine sa va luati bebelusul in carucior si sa mergeti la sfarsit de saptamana la un adapost si sa faceti curatenie. Creierasul lui va lua lucrurile ca atare, va creste constient fiind ca voluntariatul face parte din normalitate, ca spalatul pe dinti, imbracatul. Iar daca ii veti aduce un catelus de care sa aiba si el grija pana la adoptie, il invatati sa fie responsabil si sa se simta util. Iar daca mergeti pe strada sa ajutati oamenii fara sansa de a avea vreodata un camin, il veti invata pe copilul dvs. (mai maricel de aceasta data) ca nu totul i se cuvine si ca a fost binecuvantat sa se nasca intr-o familie care isi poate permite luxul (ca asta a devenit, trebuie sa recunoastem) de a avea o casa, o masina si bani de mancare si de excursii.
Va rog sa constientizati ca, altfel, copilul vostru trist va supravietui, doar, nu va trai cu adevarat.

Cu drag,
Unul din miile de voluntari pentru iubire

P.S. Nu sunt inca parinte, dar am fost copilul acela trist. Stiu cum nu intelege un parinte si stiu cum isi doreste sa moara un copil fara misiune in viata. Nu va lasati copiii sa se ofileasca. Udati-i cat de des puteti cu sentimente pure si veti avea niste viitori adulti puternici, buni, iubitori si lucizi. Nu asteptati sa creasca copiii pentru ca ei sa va invete pe dvs. cum ar fi trebuit sa-i ajutati si pe ei si alte fiinte. Daca nu va avea ocazia sa afle ce este iubirea neconditionata, daca va fi prea tarziu? Chiar vreti sa jucati viata copilului dvs. la ruleta ruseasca?

About xnici

Om normal la minte si la suflet
This entry was posted in Ganduri. Bookmark the permalink.

4 Responses to Scrisoare pentru parinti

  1. Gabi says:

    🙂 Tin minte pe vremea cand eram membru intr-un club de protectia naturii si faceam iesiti pe munte cu copiii. Cum ma intrebau ai mei .. da de ce nu poti tu mama sa stai acasa sa te odihnesti ? Ce ma deprimau treburile astea …
    Acum cand ma ocup de protectia animalelor, ii vad pe ai mei ce deprimati sunt, ca in loc sa fac o afacere, ceva sa scot banii din piatra seaca … imi pierd vremea cu ce ? cu pisici … saracii parinti. Mi-e mila de ei. Efectul culturii de la tara, al comunismului … acum pentru ei e prea tarziu … sper doar ca eu sa fiu altfel cu copilul meu … daca va fi sa fie🙂

  2. xnici says:

    multumesc pentru completare. Preocuparea pentru mediu este extrem de importanta. ar trebui sa investim in natura, nu sa-i luam toate resursele si sa o poluam. Ceea ce oferim, asta primim

  3. Gabi says:

    Exact … tocmai de aceea systemele sociale de organizare existente sunt de proasta calitate. Mai pe scurt cel mai bun afacerist e cel care vinde mult si face profit … In loc ca acela sa fie cel penalizat si penalizat pana este scos din sistem ! Problema e din pacate mult mai profunda … si din pacate rezolvarea ei ar coincide cu disparitia multor oameni !

  4. adriana says:

    Prea putini parinti citesc sau cei ce citesc nu vad sau nu vor sa vada crudul adevar, din viata lor,din fata lor,de langa ei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s