Despre medici

Mi-a fost greu sa gasesc un titlu la acest articol. Cum sa-l numesc: medicii ucigasi? medicii adevarati vs. medicii care si-au ales aceasta meserie doar pentru a scoate bani din imbolnavirea, uneori deliberata a pacientilor? L-am numit simplu: despre medici.

Anul trecut a avut loc un accident de traseu in cercetarea caruia am fost implicata prin natura meseriei (o parte din ea, cel putin). Am ajuns la spital la colega mea suferinda de foarte multe probleme de sanatate, afectiuni ale oaselor etc. O creanga nenorocita i-a cazut in cap intr-o zi perfect senina, fara nicio adiere de vant.  Dupa vreo 8 ore de asteptare la urgenta am fost trimisi la radiografie. Inutil sa mai spun ca nu avea guler pentru sustinerea gatului, desi ulterior s-a descoperit ca avea fracturi de apofize ale vertebrelor cervicale. Durerile cresteau cu fiecare ora. Baiatul colegei mele a intrat pentru a ruga medicii sa o preia ca nu mai rezista. Imaginati-va o persoana cu osteoporoza, fracturi la picior si coloana. O tanara care tocmai iesise de pe bancile facultatii si freca sculele doctorilor (ma scuzati, dar o sa-mi intelegeti scarba), iese nervoasa sa ne spuna ca ea sta de 24 de ore acolo, este foarte obosita si trebuie sa avem rabdare. Da, ea statea de 24 de ore pentru ca isi alesese acea meserie de buna voie, stiind care sunt beneficiile si sacrificiile pe care le va face. Colega mea statea de 8 ore in dureri groaznice. A doua zi, la vizita, profesorul a dat ordin sa i se pun de urgenta guler, dupa ce fusese manevrata fara. In cele 8 ore, am vazut multe, pacienti refuzati, desi medicii nu faceau nimic, pacienti ignorati pur si simplu pentru ca nu avea cine sa le vare mana cu bancnotele fosnitoare in buzunar. Plecai plangand de acolo intrebandu-te cati dintre cei care intrau in viata in spital, mai si ieseau de acolo in viata. Si eram la Spitalul Universitar Bucuresti.

In timp ce scriu acest articol, copiii mor cu sutele in spitale, doar din cauza neglijentei medicilor. Am ajuns si eu la spital acum cativa ani cu o toxiinfectie urata. Ajunsesem sa nu mai mananc, sa nu mai beau apa, dadusem tot ce se putea da afara, de-abia ma tineam pe picioare. Am ajuns la 8, de-abia la ora 14 mi s-a pus o perfuzie. In acest timp am fost ironizata de medic care m-a intrebat de cateva ori ce caut acolo. Ce dracu cautam acolo m-am intrebat si eu. A doua zi am cerut externarea. Am plecat pe 3 carari, amintindu-mi cum vecinele mele de salon cu infectii la picioare (diabetice) erau atinse fara manusi si bacteriile purtate de la una la cealalta. Nu era prima tentativa de crima comisa de medici asupra mea, prima neglijenta, prima ironie. Stiu cum sunt tratati pacientii in spitalele de stat. Acum merg la privat, cand imi permit. Platesc consultatia (care se ridica la nivelul spagii de la stat oricum) si sunt tratata cu respect, de fapt pot spune ca sunt tratata. Punct. Culmea si la stat platesc, chiar de doua ori (o data prin dari si apoi prin spagi), dar degeaba.

In fine, sa revenim. Dincolo de aceste intamplari ale relatiei mele cu medicii umani, sta interactiunea cu medicii veterinari. Acum 7 ani, catelul gasit de mine pe strada a fost condamnat la moarte. Simplu si rapid. Un diagnostic gresit il trimitea in lumea ingerilor. Incapatanata cum sunt si gandindu-ma ca daca mi-a iesit mie in cale trebuie sa fie cu un scop, am inceput sa caut pe internet un cabinet cu medici adevarati. Si l-am gasit. Si eu m-as trata la ei. Tocmai de aceea, va invit sa cititi mai jos un articol scris de un MEDIC ADEVARAT. Stiti, medicul este cel care salveaza pacientul, nu il ucide. Cred ca acest aspect nu-l iau in considerare acei ucigasi cu diploma cand iau viata unui necuvantator sau chiar cuvantator tratabil sau perfect sanatos. De ce iti trebuie sa faci 6 ani de facultate pentru a ucide? Asta poate sa o faca si un idiot. Sa fie idiot medicul care eutanasiaza un animal sanatos sau vindecabil? Ei bine, e idiot chiar de doua ori. In primul rand pentru ca a facut 6 ani de facultate pentru a lua o viata si in al doilea rand pentru ca nu este capabil sa vindece un animal tratabil, desi a facut 6 ani de facultate.  Sunt de acord cu eutanasia, DOAR DACA animalul/omul sufera cumplit si in acelasi timp nu mai exista absolut niciun tratament pe lumea asta pentru el. Altfel e CRIMA! Si cum spuneam criminalii nu au nevoie de studii superioare. Dar, haideti sa citim impreuna articolul de mai jos, scris de un om pe care il respect enorm si caruia i-as incredita si propria viata

http://www.lapunkt.ro/2013/04/28/eutanasia-salveaza-romania/

About xnici

Om normal la minte si la suflet
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

7 Responses to Despre medici

  1. borg says:

    medicina… sensibil subiect… avem medici foarte buni, pacat k multi au plecat, iar cei ramasi nu au acces la aparatura medicala, medicamente, sînt tratati cu indiferenta de ministru si guvernanti… ne meritam soarta din plin pt k suportam toate minciunile, toata bataia de joc a mafiei politruco-mafiote…

    • xnici says:

      Am uitat sa precizez in articol ca acum ceva timp am cunoscut un medic-OM de la spitalul Bagdasar. Un om dedicat meseriei, cu multa rabdare si foarte serios. DAR, este roman din Chisinau. Asta este diferenta. In gura am plombe puse acum 16 ani si sunt intregi, maselele nu au fost afectate. Medicul – tot un moldovean. Avem medici buni, dar nu romani din Romania. Ei sunt pusi pe capatuiala, jupuit si daca nu au ce sa jupoaie, aplica uciderea pasiva, adica te ignora sau chiar activa, aplicand un tratament gresit, depinde de “noroc”

      • borg says:

        am cunoscut medici ROMANI foarte buni, fara de care as fi mort sau infirm azi… d-nul dr manta de la chirurgie plastica si reparatorie buc, d-na dr brandt simona de la matei bals, d-na dr niculescu-mizil de la fundeni… chiar daca sînt putini, scoala medicala romaneasca ramîne în top! adevarat insa, trist în acelasi timp, k-n aceasta profesie nobila au intrat multi farseori, oportunisti, oameni fara caracter si coloana vertebrala…

      • xnici says:

        Voi retine aceste nume. Sunt sigura ca mai sunt si romani cu suflet, dar ii numeri pe degete.

      • Florin B says:

        romani de suflet sînt destui, stau insa în tacere si lupta de unii singuri, cînd solutia de fapt e unirea noastra, a 22ror celor ce inca avem suflet…

      • xnici says:

        Exact! Asta spun si eu ca trebuie sa ne unim

  2. Ildiko Badescu says:

    OMUL FUGE DE SUFERINTA CA DE DRACU’ FIE CA E A LUI, FIE CA E A ANIMALULUI. TREBUIE SA AFLATI CA SUFERINTA ESTE O INCERCARE DE CARE DACA FUGITI SIGUR DE BINE NU VETI DA, ORI MAI DEVREME ORI MAI TARZIU, MAI ALES DACA ALEGETI EUTANASIEREA !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s